3 definiții pentru hărăție
Explicative DEX
hărăție sf [At: DOSOFTEI, V. S. 215 / Pl: ~ii / E: hărăți + -ie] Vitejie.
Arhaisme și regionalisme
HĂRĂȚIE s. f. (Mold.) Vitejie. L-au îndemnat cătră hărățîia nevoinței aceștiia. DOSOFTEI, VS. Etimologie: hărăț + suf. -ie. Vezi și hărăț, hărâți. Cf. hrăborie, viteșug.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hărăție s.f. (reg., înv.) vitejie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: hărăție
hărăție substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||