2 intrări
7 definiții

Explicative DEX

hămușit1 sn [At: MDA ms / Pl: -uri / E: hămuși] Hămușire.

hămușit2, ~ă a [At: ȚICHINDEAL, F. 90 / Pl: ~iți, ~e / E: hămuși] 1 (D. pieile tăbăcite) Curățat de păr. 2 (D. un cadavru) De pe care s-a curățat părul. 3 (D. oameni și animale) Care are părul smuls.

HĂMUȘIT adj. 1 p. HĂMUȘI 2 Cu părul smuls pe unele locuri: a văzut lupul pre cîine ~ pre lîngă grumazi (țich.); despre boi: alt bou slab, stîrcit, prăpădit... și ~ (r.-cod.).

HĂMUȘIT, -Ă, hămușiți, -te, adj. Cu părul smuls, căzut, ros pe unele locuri. – V. hămuși.

hămuși v [At: ANON. CAR. / Pzi: esc / E: hamuș] 1 (D. pieile care se tăbăcesc) A curăța de păr Si: a pănuși Cf a părui. 2 A rupe (cuiva) părul de pe cap Si: a pănuși,

HĂMUȘI (-ușesc) vb. tr. 1 Băn. 🐑 A tunde oilor lîna între picioare, spre a se putea mulge mai ușor 2 A smulge părul (cîinilor) ici și colo (r.-cod.)

HĂMUȘI, hămușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A tunde oilor lîna dintre picioare, pentru a le putea mulge mai ușor. – Din hămuș (rar întrebuințat).

Intrare: hămușit
hămușit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hămușit
  • hămușitul
  • hămușitu‑
  • hămuși
  • hămușita
plural
  • hămușiți
  • hămușiții
  • hămușite
  • hămușitele
genitiv-dativ singular
  • hămușit
  • hămușitului
  • hămușite
  • hămușitei
plural
  • hămușiți
  • hămușiților
  • hămușite
  • hămușitelor
vocativ singular
plural
Intrare: hămuși
verb (VT402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hămuși
  • hămușire
  • hămușit
  • hămușitu‑
  • hămușind
  • hămușindu‑
singular plural
  • hămușește
  • hămușiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hămușesc
(să)
  • hămușesc
  • hămușeam
  • hămușii
  • hămușisem
a II-a (tu)
  • hămușești
(să)
  • hămușești
  • hămușeai
  • hămușiși
  • hămușiseși
a III-a (el, ea)
  • hămușește
(să)
  • hămușească
  • hămușea
  • hămuși
  • hămușise
plural I (noi)
  • hămușim
(să)
  • hămușim
  • hămușeam
  • hămușirăm
  • hămușiserăm
  • hămușisem
a II-a (voi)
  • hămușiți
(să)
  • hămușiți
  • hămușeați
  • hămușirăți
  • hămușiserăți
  • hămușiseți
a III-a (ei, ele)
  • hămușesc
(să)
  • hămușească
  • hămușeau
  • hămuși
  • hămușiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hămușit, hămușiadjectiv

  • 1. Cu părul smuls, căzut, ros pe unele locuri. DLRM
etimologie:
  • vezi hămuși DLRM

hămuși, hămușescverb

  • 1. regional A tunde oilor lâna dintre picioare, pentru a le putea mulge mai ușor. DLRM
etimologie:
  • hămuș (rar întrebuințat). DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.