opțiuni
  • info
2 intrări
28 de definiții

Explicative DEX

HĂMISIT, -Ă adj. v. hămesit.

HĂMISIT, -Ă adj. v. hămesit.

hămisit1 sn vz hămesit1

hămisit2, ~ă a vz hămesit2

HĂMISIT, -Ă adj. V. hămesit.

HĂMESIT, -Ă, hămesiți, -te, adj. (Fam.) 1. Foarte flămând, mort de foame; lihnit. 2. Lacom, nesățios, nesăturat. [Var.: hămisit, -ă, hemesit, -ă adj.] – V. hămesi.

HĂMESIT, -Ă, hămesiți, -te, adj. (Fam.) 1. Foarte flămând, mort de foame; lihnit. 2. Lacom, nesățios, nesăturat. [Var.: hămisit, -ă, hemesit, -ă adj.] – V. hămesi.

HEMESIT, -Ă adj. v. hămesit.

HEMESIT, -Ă adj. v. hămesit.

hamesit, ~ă a vz hămesit2

hămesit1 sn [At: DA ms / V: ~mis-1 / Pl: ~uri / E: hămesi] 1-2 Hămeseală (1-2).

hămesit2, ~ă smf, a [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 253/6 / V: ham~, ~ezit, ~misit, ~mișit, (reg) hămnisit, hemes~, hemeșit / Pl: ~iți, ~e / E: hămesi] (Adesea complinit prin „de foame”) 1-2 (Om) foarte flămând. 3-4 (Om) slăbit. 5-6 (Om) leșinat. 7-8 (Om) lacom.

hămezit, ~ă smf, a vz hămesit2

hămișit, ~ă a vz hămesit2

hămnisit, ~ă smf, a vz hămesit2

hemesit, ~ă a vz hămesit

hemeșit, ~ă a vz hămesit

HĂMESIT, HĂMISIT, HEMESIT (‼ -EȘIT, -IȘIT) adj. p. HĂMESI Lihnit, leșinat de foame: hămesiți de foame, dracii abia suflau (NEGR.); hăramul ista e hămisit de foame (crg.); suntem hămeșite de foame (ret.).

HĂMIȘIT 👉 HĂMESIT.

HEMESIT, -Ă adj. V. hămesit.

HĂMESIT, -Ă, hămesiți, -te, adj. 1. (Uneori determinat prin «de foame») Foarte flămînd, lihnit (de foame), mort de foame. Mașina... le smulge snopii din mîini cu lăcomia furioasă a unei bestii hămesite. VLAHUȚĂ, O. A. 368. Era buimac de cap și hămesit de foame, de atîta îmblat. CREANGĂ, O. A. 187. 2. Nesățios; lacom. Peste drum, baba Ioana, cu o strachină de boabe în brațe, își hrănea orătăniile, ocărînd pe cele mai hămesite, ocrotind pe cele fricoase. REBREANU, R. II 109. – Variante: hămisit, -ă (CREANGĂ, P. 245), hemesit, -ă (VLAHUȚĂ, O. A. 215) adj.

HĂMESIT ~tă (~ți, ~te) și substantival 1) v. A HĂMESI. 2) Care este sleit de puteri; fără vlagă; istovit; vlăguit. 3) Care vădește lăcomie la mâncare; nesățios. ~ de foame. /v. a hămesi

hămesit a. Mold. leșinat de foame: hămesit de foame de atâta umblat CR. [Origină necunoscută].

Ortografice DOOM

hămesit

Sinonime

HĂMESIT adj. v. lihnit.

HĂMESIT adj. lihnit, (înv. și reg.) pocîltit, (reg.) leșiat, leșuit, (Mold.) știulghit, (fig.) leșinat. (Om ~ de foame.)

Antonime

Hămesit ≠ îmbuibat, supraalimentat

Arhaisme și regionalisme

hămisít, -ă, hămisiți, -te, (hămnisit, hămnisât), adj. (reg.) Nesătul, lacom. – Din hămisi.

hămisit, -ă, hămisiți, -te, (hămnisit, hămnisât), adj. – (reg.) Nesătul, lacom. – Din hămisi.

HĂMESIT adj. (Mold.) Flămînd. Mare scădere au avut în oameni, hămisită oastea și caii. M. COSTIN; cf. NECULCE. Etimologie: hămesi. Vezi și hămesi.

hămnisit, -ă, (hămnisât), adj. – Nesătul, lacom. – Din hamniș (< magh. hamis) + -it.

Intrare: hămisit
hămisit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: hămesit
hămesit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hămesit
  • hămesitul
  • hămesitu‑
  • hămesită
  • hămesita
plural
  • hămesiți
  • hămesiții
  • hămesite
  • hămesitele
genitiv-dativ singular
  • hămesit
  • hămesitului
  • hămesite
  • hămesitei
plural
  • hămesiți
  • hămesiților
  • hămesite
  • hămesitelor
vocativ singular — —
plural — —
hămisit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hămisit
  • hămisitul
  • hămisitu‑
  • hămisită
  • hămisita
plural
  • hămisiți
  • hămisiții
  • hămisite
  • hămisitele
genitiv-dativ singular
  • hămisit
  • hămisitului
  • hămisite
  • hămisitei
plural
  • hămisiți
  • hămisiților
  • hămisite
  • hămisitelor
vocativ singular — —
plural — —
hemeșit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hămnisit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hămișit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hămezit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hamesit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hemesit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hemesit
  • hemesitul
  • hemesitu‑
  • hemesită
  • hemesita
plural
  • hemesiți
  • hemesiții
  • hemesite
  • hemesitele
genitiv-dativ singular
  • hemesit
  • hemesitului
  • hemesite
  • hemesitei
plural
  • hemesiți
  • hemesiților
  • hemesite
  • hemesitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hămesit, hămesităadjectiv

familiar
  • 1. Foarte flămând, mort de foame. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: flămând leșiat leșinat leșuit lihnit pocâltit știulghit antonime: supraalimentat îmbuibat
    • format_quote Mașina... le smulge snopii din mîini cu lăcomia furioasă a unei bestii hămesite. VLAHUȚĂ, O. A. 368. DLRLC
    • format_quote Era buimac de cap și hămesit de foame, de atîta îmblat. CREANGĂ, O. A. 187. DLRLC
  • 2. Lacom, nesăturat, nesățios. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: lacom nesăturat nesățios
    • format_quote Peste drum, baba Ioana, cu o strachină de boabe în brațe, își hrănea orătăniile, ocărînd pe cele mai hămesite, ocrotind pe cele fricoase. REBREANU, R. II 109. DLRLC
etimologie:
  • vezi hămesi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.