hvalite (‹ sl., de la vb. хвалити, gr. αἰνεῖν, laudare; „toată suflarea laudelor” sau „laudele”), cântări alcătuite din psalmii 148, 149 și 150, numiți „ai laudelor”, ce se cântă (sau se citesc) în ultima parte a utreniei*, numită laude (αἰνοι, laudes), între exapostilarie* și eotinale*. Se numește astfel deoarece în cuprinsul psalmilor 148 și 150 revine deseori imperativul αἰνεῖτε, „lăudați”.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hvalíte s. f. pl. (Înv.) Cântări bisericești alcătuite din psalmii 148, 149 și 150, care se execută sau se citesc la utrenie, între svetilne și voscresne; laude. – Din sl. hvalitĭ.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink