9 definiții pentru huțupină
Explicative DEX
huțupină sf [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 80 / Pl: ~ne / E: huțupi + -ină] (Reg) 1 Fată sau femeie voinică. 2 Iapă mare și slabă.
huțupină f. V. oțopină.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
huțupínă, V. oțopină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oțopină[1] sf vz huțupină
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
uțupină sf vz huțupină
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UȚUPINĂ = OȚOPINĂ.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
oțopină f. mârțoagă: porni și el tot pe oțopina lui ISP. [Și huțupină, uțupină: origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
huțupină s. f., pl. huțupine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
huțupină, huțupine, s.f. (reg.) 1. fată ori muiere voinică; huștupină. 2. iapă mare și slăbuță; mârțoagă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: huțupină
huțupină substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||