HUZMETÁR, huzmetari, s. m. Persoană care lua în arendă un huzmet (3). – Huzmet + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

huzmetár s. m., pl. huzmetári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

huzmetár m. (d. huzmet). Vechĭ. Încasator de huzmet.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink