opțiuni
  • info
3 intrări
14 definiții

Explicative DEX

HUSIT, -Ă, husiți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține husitismului, privitor la husitism. 2. S. m. și f. Adept al husitismului. – Din fr. hussite.

HUSIT, -Ă, husiți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține husitismului, privitor la husitism. 2. S. m. și f. Adept al husitismului. – Din fr. hussite.

husit, ~ă [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: fr hussite] 1 a Care aparține husitismului. 2 a Privitor la husitism. 3-4 smf, a (Adept) al husitismului.

HUSIT, -Ă, husiți, -te, s. m. și f. Partizan al doctrinei religioase reformatoare a lui Ion Hus.

HUSIT, -Ă adj. Privitor la husitism. // s.m. și f. Adept al husitismului. [< fr. hussite, cf. Jan Hus – reformator al bisericii cehe].

HUSIT, -Ă adj., s. m. f. (adept) al husitismului. (< fr. hussite)

HUSIT ~ți m. Adept al husitismului. /<fr. hussite

hușât, ~ă a vz hușit

hușit, ~ă a [At: DA ms / V: ~șât / Pl: ~iți, ~e / E: cf huș] (Reg) 1 Care are gândurile aiurea. 2 Speriat. 3 Prost. 4 Năuc.

usit sm vz husit

Hussiți m. pl. partizani ai învățăturilor lui Huss cari, spre a răsbuna moartea-i, pustiiră Boemia sub conducerea lui Ziska (1415-1435).

Ortografice DOOM

husit adj. m., s. m., pl. husiți; adj. f., s. f. husită, pl. husite

husit adj. m., s. m., pl. husiți; adj. f., s. f. husită, pl. husite

husit adj. m., s. m., pl. husiți; f. sg. husită, pl. husite

Arhaisme și regionalisme

hușit, -ă, adj. (reg.) care-i cu gândurile aiurea; împrăștiat, tehui.

Intrare: husit (adj.)
husit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • husit
  • husitul
  • husitu‑
  • husită
  • husita
plural
  • husiți
  • husiții
  • husite
  • husitele
genitiv-dativ singular
  • husit
  • husitului
  • husite
  • husitei
plural
  • husiți
  • husiților
  • husite
  • husitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: husit (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • husit
  • husitul
  • husitu‑
plural
  • husiți
  • husiții
genitiv-dativ singular
  • husit
  • husitului
plural
  • husiți
  • husiților
vocativ singular
  • husitule
  • husite
plural
  • husiților
usit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: hușit
hușit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hușit
  • hușitul
  • hușitu‑
  • hușită
  • hușita
plural
  • hușiți
  • hușiții
  • hușite
  • hușitele
genitiv-dativ singular
  • hușit
  • hușitului
  • hușite
  • hușitei
plural
  • hușiți
  • hușiților
  • hușite
  • hușitelor
vocativ singular — —
plural — —
hușât
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

husit, husităadjectiv

  • 1. Care aparține husitismului, privitor la husitism. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

husit, husițisubstantiv masculin
husită, husitesubstantiv feminin

  • 1. Adept al husitismului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.