HÚSĂ, huse, s. f. Învelitoare de stofă, de pânză, de material plastic etc. cu care se acoperă mobilele, unele aparate, mașini sau materiale spre a le proteja, a le feri de praf, umezeală etc. – Din fr. housse.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HÚSĂ ~e f. Învelitoare protectoare a diferitelor obiecte (mobilă, piese, aparate, mașini etc.). ~ pentru roțile de rezervă. [G.-D. husei] /<fr. housse
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HÚSĂ s.f. Învelitoare de stofă sau de pânză cu care se acoperă mobilele spre a le proteja de lovituri, de murdărie etc. ♦ Învelitoare (impermeabilă) folosită pentru protejarea anumitor mașini, piese sau materiale. [< fr. housse].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HÚSĂ s. f. învelitoare de pânză, material plastic etc. cu care se acoperă piese, aparate, mașini, mobile. (< fr. housse)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
húsă s. f., g.-d. art. húsei; pl. húse
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HUSÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A înveli, a acoperi cu o husă. [< fr. housser].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HUSÁ vb. tr. a acoperi cu o husă. (< fr. housser)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
husá vb., ind. prez. 3 sg. huseáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HUSA VOALURII sac din pânză destinat plierii voalurii parașutei principale (sau de salvare).
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink