HURDUCĂIÁLĂ, hurducăieli, s. f. Zdruncinătură, zguduire; zgomot produs de ceva care (se) hurducă; hurducătură. [Pr.: -că-ia-] – Hurducăi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

hurducăiálă s. f., g.-d. art. hurducăiélii; pl. hurducăiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink