2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
horș2 sn vz horșc
horj2 sm vz horșc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
horșc sm [At: VÂRCOL, V., ap. DA ms / V: horj, horș / Pl: ~ști / E: nct] (Top) 1 Pietriș care cade de pe munte. 2 Loc prăpăstios care se surpă mereu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
horș (-șuri), s. n. (Trans.) Rindea pentru scînduri negeluite. Mag. horgy (Candrea; Gáldi, Dict., 137). – Der. horji, vb. (a da la rindea).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
horșc, horști, s.m. (reg.) 1. râpă. 2. pietriș.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: horș
horș substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: horșc
horșc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
horș substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)