HORÍNCĂ, horinci, s. f. V. holercă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

holércă f., pl. ĭ (maĭ rar horelcă, în Bucov. horilcă [Șez. 36, 1] și holircă, d. rus. horilka, gorĭelka, rut. gorivka, d. vsl. gorĭeti, a arde. Cp. cu bg. zavivka, rom. zavelcă și cu balercă, palincă. V. bulearcă, do-goresc). Mold. Trans. Rachiŭ prost, poșircă. – În Trans. și horincă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

horílcă, horíncă, V. holercă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink