3 definiții pentru horeală
Explicative DEX
horeală sf [At: IONESCU-BOTENI, S. N. 92 / Pl: ~eli / E: hori + -eală] (Reg) Horitură.
horeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a hori fînu. Fînu adunat împrejur p. horire: fînu din horeală (horiște saŭ horitură).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
horeală, horeli, s.f. (reg.) strânsul sau risipitul fânului în hore (poloage).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: horeală
horeală substantiv feminin
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||