HOLO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „întreg”, „integral”, „tot”. [Var. olo-. / < fr. holo-, cf. gr. holos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HOLO- elem. hol²(o)-.
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HÓLĂ, hole, s. f. (Reg.) Javră, potaie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HÓLĂ s. v. cotarlă, javră, jigodie, potaie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink