holíst, -ă adj., s.m.f. (Adept) al holismului. (< fr. holiste)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
holíst s. m., adj. m., pl. holíști; f. sg. holístă, pl. holíste
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
holístă s. f., pl. holíste
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
holíst, -ă s.m.f., adj. (argoul studențesc) Student care își petrece timpul mai mult în holul facultății decât în sălile de curs sau la bibliotecă ◊ „X era cunoscut ca holist la Facultatea de Litere.” (din hol + -ist; C. Lupu în LL 3/72 p. 349)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
holist, -ă, holiști, -iste s. m., s. f. (stud.) student(ă) care petrece mai mult timp în holul facultății decît în sălile de curs.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink