HISTOTERAPÍE, histoterapii, s. f. Tratament efectuat cu ajutorul unor țesuturi organice conservate la rece; terapie tisulară. – Din fr. histothérapie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HISTOTERAPÍE s.f. (Med.) Tratament al unor boli cu ajutorul a diferite țesuturi. [Gen. -iei. / < fr. histothérapie, cf. gr. histos – țesut, therapeia – tratament].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HISTOTERAPÍE s. f. tratament al unor boli bazat pe extracte tisulare. (< fr. histothérapie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HISTOTERAPÍE s. (MED.) terapie tisulară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

histoterapíe s. f. → terapie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink