HISPANISM, hispanisme, s. n. Cuvânt, expresie luată din limba spaniolă; fel de a vorbi propriu limbii spaniole. – Din fr. hispanisme.

hispanism sn [At: DEX / Pl: ~e / E: fr hispanisme] 1 Cuvânt, expresie din limba spaniolă. 2 Fel de a vorbi propriu limbii spaniole.

HISPANISM s. n. Cuvânt, expresie luată din limba spaniolă; fel de a vorbi propriu limbii spaniole. – Din fr. hispanisme.

HISPANISM s.n. Cuvînt, expresie luată din limba spaniolă; fel de a vorbi propriu limbii spaniole. [< fr. hispanisme].

HISPANISM s. n. 1. cuvânt, expresie proprii limbii spaniole, pătrunse într-o altă limbă și neintegrate de aceasta. 2. hispanitate (2). (< fr. hispanisme)

HISPANISM ~e n. Împrumut din limba spaniolă. /<fr. hispanisme

hispanism s. n., (elemente) pl. hispanisme

!hispanism s. n., (cuvinte) pl. hispanisme

hispanism s. n.

HISPANISM (SPANIOLISM) s. n. (< fr. hispanisme și spaniol + suf. -ism): cuvânt sau expresie împrumutată din limba spaniolă. Sunt considerate h. în limba română cuvintele adios („adio”), amigo („amic”), corrida („luptă cu tauri”), gitană („țigancă”), muchacho („băiat”) etc.