hipometru sn [At: DL / Pl: ~re / E: ger Hippometer] Aparat pentru măsurarea dimensiunilor părților corpului la animale (mai ales la cai).

HIPOMETRU, hipometre, s. n. Aparat pentru măsurat dimensiunile părților corpului animalelor.

HIPOMETRU s.n. Aparat cu care se măsoară dimensiunile părților corpului animalelor. [< germ. Hippometer].

HIPOMETRU s. n. aparat pentru măsurarea dimensiunilor corpului cailor. (< germ. Hippometer)

HIPOMETRU ~e n. Aparat pentru măsurat dimensiunile corpului la animale (mai ales la cai). /<germ. Hippometer

hipometru (desp. -me-tru) s. n., art. hipometrul; pl. hipometre

hipometru (-me-tru) s. n., art. hipometrul; pl. hipometre

hipometru s. n. (sil. -tru), art. hipometrul; pl. hipometre

HIPO- „cal, cabaline”. ◊ gr. hippos „cal” > fr. hippo-, germ. id., engl. id. > rom. hipo-. □ ~camp (v. -camp), s. m., 1. Animal fabulos cu corp de cal, cu două picioare și terminat printr-o coadă de pește, care trăgea carul lui Neptun. 2. Pește teleostean marin, lipsit de înotătoarea caudală, avînd capul asemănător cu al calului. 3. Circumvoluție internă a encefalului, situată în planșeul inferior al ventriculului lateral; sin. cornul lui Amon; ~drom (v. -drom), s. n., teren amenajat pentru desfășurarea concursurilor hipice; ~fag (v. -fag), adj., care se hrănește cu carne de cal; ~fagie (v. -fagie), s. f., întrebuințare a cărnii de cal în alimentație; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă morbidă de cai; ~id (v. -id), adj., asemănător calului; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în hipologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care studiază anatomia și fiziologia calului; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu clasificarea cailor după anumite măsurători; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat utilizat la măsurarea diferitelor dimensiuni corporale ale cailor; ~mobil (v. -mobil), adj., pus în mișcare de cai; ~patologie (v. pato-, v. -logie₁), s. f., disciplină care studiază bolile și defectele calului; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., disciplină care tratează despre creșterea și exploatarea calului; ~tomie (v. -tomie), s. f., disecție a calului.