HIPOFIZÁ vb. I. tr. (Biol.) A aplica metoda hipofizării. [Cf. fr. hypophiser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOFÍZĂ, hipofize, s. f. (Și în sintagma glandă hipofiză) Glandă endocrină cu funcții multiple, situată la baza creierului și având o mare influență asupra celorlalte glande, în special asupra glandelor sexuale și a tiroidei; adenohipofiză. – Din fr. hypophyse.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOFÍZĂ ~e f. Glandă endocrină centrală având rol important în reglarea hormonală. /<fr. hypophyse
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOFÍZĂ s.f. (Anat.) Glandă endocrină situată pe fața inferioară a encefalului; glandă pituitară. [< fr. hypophyse, cf. gr. hypo – sub, physis – creștere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOFÍZĂ s. f. glandă endocrină pe fața inferioară a encefalului; glandă pituitară. (< fr. hypophyse)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOFÍZĂ s. (ANAT.) adenohipofiză, glandă pituitară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hipofíză s. f., g.-d. art. hipofízei; pl. hipofíze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink