HIPOCORÍSTIC, -Ă, hipocoristici, -ce, adj. (Despre cuvinte sau despre sufixe) Care exprimă mângâiere, sentimente de afecțiune; dezmierdător, alintător, tandru. – Din fr. hypocoristique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOCORÍSTIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre cuvinte și sufixe) Care exprimă sentimente de afecțiune; mângâietor; dezmierdător; alintător. 2) Care ține de mijloacele expresive și eufemistice ale limbii. /<fr. hypocoristique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOCORÍSTIC, -Ă adj., s.n. (Lingv.) (Nume diminutiv) care exprimă sentimente de afecțiune; dezmierdător, alintător. [< fr. hypocoristique, gr. hypokoristikos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOCORÍSTIC, -Ă adj., s. n. (diminutiv) care exprimă afecțiune tandră; dezmierdător, alintător. (< fr. hypocoristique, gr. hypokoristikos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOCORÍSTIC adj. (LINGV.) alintător, dezmierdător. (Formație lexicală ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hipocorístic adj. m., pl. hipocorístici; f. sg. hipocorístică, pl. hipocorístice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink