HIPERMETROPÍE, hipermetropii, s. f. Defect de vedere care se datorește faptului că focarul imaginii este situat dincolo de retină; hipermetropism. – Din fr. hypermétropie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPERMETROPÍE s.f. Defect de vedere datorită formării imaginii înapoia retinei; hiperopie. [Gen. -iei. / < fr. hypermétropie, cf. gr. hyper – dincolo, metron – măsură, ops – vedere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPERMETROPÍE s. f. defect de vedere datorat formării imaginii înapoia retinei; hipermetropism. (< fr. hypermétropie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPERMETROPÍE s. (MED.) hipermetropism.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hipermetropíe s. f. (sil. -tro-), art. hipermetropía, g.-d. art. hipermetropíei; pl. hipermetropíi, art. hipermetropíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*ipermetropíe f. (d. ipermetrop). Med. Starea ochĭuluĭ în care razele luminoase paralele axeĭ îșĭ formează focaru dincolo de retină.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink