*hímic, himíe, himíst, V. chi-.

chimic, ~ă [At: KLOPȘTOCK, F. 206 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr chimique] 1 a Cu privire la chimie (1). 2 a De chimie (1). 3 sm (Trs) Chimist (1). 4 a (Îs) Creion ~ Creion la care mina de grafit este înlocuită cu o pastă albastră, a cărei urmă este vizibilă mai ales pe o hârtie umedă.

*chímic, -ă adj. (d. chimie; fr. chimique). Care ține de chimie: compozițiune chimică. Adv. Conform chimiiĭ: a lucra chimic. – Maĭ rar himic. V. galenic.