HILARITÁTE s. f. V. ilaritate.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

!hilaritáte/ilaritáte s. f., g.-d. art. hilaritắții/ilaritắții
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

ILARITÁTE s. f. Explozie de râs colectivă la auzul sau la vederea unui lucru amuzant, caraghios. [Var.: hilaritáte s. f.] – Din fr. hilarité, lat. hilaritas, -atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ILARITÁTE f. Explozie (generală) de râs; acces brusc de veselie (generală). [G.-D. ilarității] /<fr. hilarité, lat. hilaritas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. hilaritate - LauraGellner

ILARITÁTE s.f. Râs general, veselie comună provocată de ceva amuzant, caraghios. [Cf. fr. hilarité, lat. hilaritas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. hilaritate - LauraGellner

ilaritáte s. f., g.-d. art. ilarității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. hilaritate - LauraGellner

*ilaritáte f. (lat. hiláritas, -átis, d. hilarus și hilaris, vesel, d. vgr. ῾ilarós). Veselie, rîs: vorba luĭ a provocat mare ilaritate.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink