HIGROMETRU, higrometre, s. n. Aparat cu care se măsoară umiditatea atmosferei sau a altor medii gazoase. – Din fr. hygromètre.

higrometru sm [At: IONESCU-MUSCEL, ȚES. 625 / Pl: ~re / E: fr hygromètre, ger Hygrometer] Aparat cu care se măsoară umiditatea gazelor.

HIGROMETRU, higrometre, s. n. Aparat cu care se măsoară umiditatea gazelor. – Din fr. hygromètre.

HIGROMETRU, higrometre, s. n. Aparat cu care se măsoară umiditatea aerului atmosferic.

HIGROMETRU s.n. Aparat pentru măsurarea umidității aerului atmosferic. [< fr. hygromètre, cf. germ. Hygrometer].

HIGROMETRU s. n. aparat folosit în higrometrie. (< fr. hygromètre)

HIGROMETRU ~e n. Aparat pentru determinarea umidității aerului. [Sil. hi-gro-me-tru] /<fr. hygrometre

igrometru sn vz higrometru

*igrométru n., pl. e (d. vgr. ῾ygrós, umed, și métron, metru). Instrument fizic de măsurat gradu de umiditate din aer, făcut de ordinar dintr’un fir de păr care se învîrtește pe un fus după cum e aeru maĭ umed orĭ maĭ uscat. – Și hi-.

higrometru (desp. hi-gro-me-tru) s. n., art. higrometrul; pl. higrometre

higrometru (hi-gro-me-tru) s. n., art. higrometrul; pl. higrometre

higrometru s. n. (sil. -gro-, -tru), art. higrometrul; pl. higrometre

higrometru, -tre.

HIGROMETRU s. (MET.) umidometru.

HIGROMETRU s. (MET.) umidometru.

HIGRO- „lichid, umezeală, umed”. ◊ gr. hygros „umed” > fr. hygro-, germ. id., engl. id. > rom. higro-. □ ~bionte (v. -biont), s. n. pl., plante acvatice sau care cresc în stațiunile ecologice umede; ~cazie (~chasie, ~chazie) (v. -cazie), s. f., fenomen de punere în libertate a semințelor sau sporilor plantelor în perioada de umiditate excesivă; ~file (v. -fil₁), adj., s. f. pl., (plante) care se dezvoltă în condiții de umiditate excesivă; ~filie (v. -filie₁), s. f., afinitate a plantelor pentru locurile umede; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante care cresc în regiunile cu umiditate ridicată; ~fob (v. -fob), adj., (despre plante) care evită umiditatea abundentă; ~fobie (v. -fobie), s. f., repulsie patologică manifestată față de lichide; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru înregistrarea continuă a umidității aerului atmosferic; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă reprezentînd variația umidității aerului; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul umidității atmosferice; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., disciplină care studiază metodele și aparatele folosite pentru determinarea umidității aerului atmosferic; sin. higroscopie; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat pentru măsurarea umidității aerului atmosferic; sin. umidometru (2); ~morfie (v. -morfie), s. f., totalitate a caracterelor structurale speciale la plantele higrofile; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., parte fluidă a citoplasmei; ~scop (v. -scop), s. n., instrument folosit pentru studierea variației umidității aerului atmosferic; ~scopie (v. -scopie), s. f., higrometrie*; ~scatofil (v. scato-, v. -fil₁), adj., (despre plante) care crește pe locuri umede și întunecoase; ~stat (v. -stat), s. n., aparat pentru menținerea umidității relative a aerului dintr-o încăpere, dintr-o instalație etc.