rușuliță sf [At: DDRF / V: roș~ / Pl: ~țe / E: roșu + -uliță] (Bot) 1 Plantă erbacee din familia compozeelor, cu frunzele și tulpina acoperite cu peri lungi, cu flori de culoare roșie-portocalie, dispuse în capitule Si: rușculiță, rușulică (Hieracium aurantiacum). 2 Filimică (1) (Calendula offîcinalis). 3 Ochiul-boului (Aster alpinus).

vulturică sf [At: (a. 1868), ap. TDRG / Pl: ~ici / E: vultur + -ică] Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-purpurii, cu tulpina fără frunze sau cu frunze mici, acoperite cu peri lungi (Hieracium pilosella).

vulturică s.f. (bot.) Plantă erbacee, perenă, din familia compozitelor, cu tulpina fară frunze sau cu frunzele păroase, cu florile galbene, rareori portocalii, dispuse în capitule terminale (Hieracium pilosella). • pl. -ci. /vultur + -ică.

RUȘULIȚĂ, rușulițe, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu frunze și tulpină acoperite cu peri lungi, cu flori de culoare roșie-portocalie, dispuse în capitule, care crește în regiunea alpină și subalpină; struguraș (3) (Hieracium aurantiacum). – Roșu + suf. -uliță.

VULTURICĂ, vulturici, s. f. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu flori galbene-purpurii, cu tulpina fără frunze sau cu frunze mici, acoperite cu peri lungi (Hieracium pilosella). – Vultur + suf. -ică.

VULTURICĂ ~ci f. Plantă erbacee cu flori galbene-purpurii și cu frunze mici, acoperite cu peri lungi. /vultur + suf. ~ică

rușuliță s. f., g.-d. art. rușuliței; pl. rușulițe

rușuliță s. f., g.-d. art. rușuliței; pl. rușulițe

vulturică s. f., g.-d. art. vulturicii; pl. vulturici

RUȘULIȚĂ s. f. (Bot.; Var.) Rușulică. (cf. rușulică)

HIERACIUM L., HIERACIUM, fam. Compositae. Gen originar din America de N și Europa, cca 400 specii erbacee, perene. Frunze alterne, rar opuse, fără stipele. Flori dispuse în capitule, înconjurate de un involucru cu foliole imbricate; capitule solitare s ău grupate într-o umbelă la vîrful tulpinii. Achenele aproape cilindrice, cu 10 coaste. Papul alb-roșiatic sau gălbui, rigid și fragil.

Hieracium aurantiacum L. Specie ce înflorește vara. Flori (stile brune) portocalii sau purpurii, dispuse în capitule 3-12, grupate într-o umbelă racemoasă, la vîrful unei tulpini fistuloase. Plantă erbacee, perenă, cca 40 cm înălțime, stoloniferă. Frunze lanceolate, oblong-obovate, verzi, în partea inferioară a tulpinii mai puține. Tulpina, ca și frunzele, sînt acoperite cu peri negri, lungi, glanduloși.

Hieracium pilosella L. Specie care înflorește primăvara-toamna. Flori galbene, cele radiale pe dos cu o dungă roz-roșiatică, așezate într-un calatidiu terminal, la; vîrful tulpinei; involucru mare, scurt-cilindric, de 1 cm lungime, cu foliole de 1-2 mm lățime, liniare, acute, verzi-gri sau negre. Fructele, achene mici, roșii-închis. Plantă de cca 15 cm înălțime, stoloniferă. Tulpină nefoliată. Frunze lat-lanceolate, gri-verzi sau alb-cenușii, lung-păroase, tomentoase pe partea inferioară.

Hieracium umbellatum L. Specie erbacee, perenă, înflorește vara-toamna. Flori galbene, dispuse în numeroase calatidii, reunite toate sau numai cele din partea superioară a umbelelor terminale de pe tulpină. Foliolele involucrului verzi, aproape glabre, cele interioare obtuze, iar cele exterioare răsfirate sau recurbate. Frunze deseori glabre, verzi, rigide, dințate, sesile, lat-lanceolate, îngustate spre bază, cele inferioare uneori pețiolate; dispar devreme. Tulpină erectă, cu ramificațiile dispuse în partea superioară sub formă de umbelă.

Hieracium villosum L. Specie care înflorește vara. Flori galbene, cu diametrul de 5 cm. Frunze albăstrui, aspre, zimțate. Înainte de desfacerea florii, bobocii sînt înconjurați de perișori albăstrui. Plantă erbacee, cca 30 cm înălțime.

RUȘULIȚĂ s. (BOT.; Hieracium aurantiacum) (reg.) rușulică, sângeroasă, struguraș.

VULTURICĂ s. (BOT.; Hieracium pilosella) (reg.) hultenioară, culcușul-vacii, urechea-șoarecelui.