HIDRONÍM, hidronime, s. n., adj.n. (Cuvânt) care denumește o apă. – Din fr. hydronyme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRONÍM ~e n. Cuvânt care denumește o apă. /<fr. hydronyme
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRONÍM s.n., adj. (Cuvânt) care denumește o apă. [< fr. hydronyme, cf. gr. hydor – apă, onoma – nume].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRONÍM s. n. nume de apă. (< fr. hydronyme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

hidroním adj. m. (sil. mf. hidr-), pl. hidroními; f. sg. hidronímă, pl. hidroníme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hidroním s. n. (sil. mf. hidr-), pl. hidroníme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink