HIDROACÚSTIC, -Ă, hidroacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a acusticii care se ocupă de producerea și propagarea sunetelor în apă. 2. Adj. De hidroacustică. [Pr.: -dro-a-] – Din fr. hydroacoustique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HIDROACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la hidroacustică. II. s. f. ramură a acusticii care studiază producerea și propagarea sunetelor în apă. (< fr. hydroacoustique)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hidroacústic adj. m. (sil. -dro-a-), pl. hidroacústici; f. sg. hidroacústică, pl. hidroacústice
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hidroacústic, -ă adj. 1975 (acust.) Privitor la propagarea sunetelor în apă v. ecosondă (cf. engl. hydroacustics; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink