HIDÁLGO s. m. Titlu purtat, în evul mediu, de unii nobili spanioli; persoană care purta acest titlu. – Din fr., sp. hidalgo.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HIDÁLGO m. invar. (în evul mediu) Nobil spaniol. /<fr., sp. hidalgo
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HIDÁLGO s.m. (Rar) Calitatea și rangul unui hidalgo; nobil spaniol. [< sp., fr. hidalgo, cf. sp. hijo de algo – fiu al cuiva, al unei personalități].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HIDÁLGO s. m. nobil spaniol. (< fr., sp. hidalgo)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hidálgo s. m. (hi- pron. sp. i-), art. hidalgóul
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*hidálgo m. (sp. hidalgo, d. hijo, fiŭ, și de algo, de ceva, adică „fiŭ de om care este ceva”, nu „om de nimic”; pg. fidalgo). Nobil spaniol. V. felibru.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink