HIALOPLÁSMĂ, hialoplasme, s. f. (Anat.) Zonă periferică a citoplasmei celulare; ectoplasmă (1). [Pr.: hi-a-] – Din fr. hyaloplasme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIALOPLÁSMĂ s.f. Ectoplasmă (1). [Pron. hi-a-. / < fr. hyaloplasme].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIALOPLÁSMĂ s. f. ectoplasmă (1). (< fr. hyaloplasme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HIALOPLÁSMĂ s. v. ectoplasmă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hialoplásmă s. f. (sil. hi-a-, -plas-) → plasmă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink