Heredia (Josè Maria de), desăvârșit sonetist francez: Trophées (1842-1905).

heredie¹ sf [At: COMAN, GL. / Pl: ~ii / E: cf heredi] (Reg) Muncă.

heredie² sf [At: DA ms / Pl: ~ii / E: nct] (Reg) Huruială.

HEREDIA, oraș în partea centrală a statului Costa Rica, la 15 km NV de San José, la 1.137 m alt.; 74,9 mii loc. (1996). Ind. de prelucr. a laptelui și tutunului. Centru agricol și comercial pe șoseaua Pan Americană. Fundat c. 1570.

HÉREDIA [erediá], José María de (1842-1905), poet francez de origine cubaneză. Reprezentant al parnasianismului, s-a făcut cunoscut prin volumul de sonete „Trofeele”, remarcabil prin perfecțiunea formei, plasticitatea imaginilor și sonoritatea cuvântului.

HEREDIA Y CAMNPUZANO [erédia i kampusáno], José María de (1803-1839), poet cubanez. Poezie clasică, cu accente romantice, închinată independenței patriei („Opere poetice”).

heredie¹, heredii, s.f. (reg., înv.) ocupație.

heredie², heredii, s.f. (reg., înv.) huruială.

heredíe, heredii, s.f. (reg.) Ocupație, treabă, lucru. ■ De regulă, în expr. a avea heredie = a avea de lucru (ceva; cu cineva): „Nu mai știau săracii ce să facă de heredie și de terhet” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 164). – Cf. heredi (MDA).

heredie, heredii, s.f. – (reg.) Ocupație, treabă, lucru. De regulă, în expr. a avea heredie = a avea de lucru (ceva; cu cineva): „Nu mai știau săracii ce să facă de heredie și de terhet” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 164). – Cf. heredi (MDA).

heredie, -ii, s.f. – Ocupație, treabă, lucru. De regulă, în expr. a avea heredie = a avea de lucru (ceva; cu cineva). – Cf. heredi (MDA).