HEPTAGÓN, heptagoane, s. n. Poligon cu șapte laturi și cu șapte unghiuri. – Din fr. heptagone.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HEPTAGÓN ~oáne n. Poligon cu șapte laturi și șapte unghiuri. /<fr. heptagone
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HEPTAGÓN s.n. Poligon cu șapte laturi și cu șapte unghiuri. [< fr. heptagone, cf. gr. hepta – șapte, gonia – unghi].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HEPTAGÓN s. n. poligon cu șapte laturi. (< fr. heptagone)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

heptagón s. n., pl. heptagoáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*eptagón n., pl. oane (vgr. ῾eptágonos, d. ῾eptá, șapte, și gonia, colț). Geom. Poligon în șapte colțurĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink