HEPTAÉDRU, heptaedre, s. n. Corp geometric cu șapte fețe. – Din fr. heptaèdre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HEPTAÉDRU ~e n. Poliedru cu șapte fețe. [Sil. -ta-e-dru] /<fr. heptaedre
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HEPTAÉDRU s.n. Poliedru cu șapte fețe. [Pron. -ta-e-. / < fr. heptaèdre, cf. gr. hepta – șapte, hedra – față].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HEPTAÉDRU s. n. poliedru cu șapte fețe. (< fr. heptaèdre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

heptaédru s. n. (sil. -dru), art. heptaédrul; pl. heptaédre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink