HEMÍNĂ, hemine, s. f. Substanță organică produsă prin încălzirea hemoglobinei cu clorură de sodiu și acid acetic, folosită în medicina judiciară pentru identificarea petelor de sânge. – Din fr. hémine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HEMÍNĂ s.f. (Chim.) Substanță formată din hem prin transformarea fierului bivalent în fier trivalent. [< fr. hémine, cf. gr. haima – sânge].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HEMÍNĂ s. f. substanță organică formată din hem prin transformarea fierului bivalent în fier trivalent. (< fr. hémine)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

hemínă s. f., g.-d. art. hemínei; pl. hemíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink