HEMIEDRÍE s.f. Caracteristică a unor cristale de a nu prezenta modificări decât pe jumătate din muchii. [Pron. -mi-e-, gen. -iei, var. emiedrie s.f. / < fr. hémiédrie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HEMIEDRÍE s. f. caracteristică a unor cristale de a nu prezenta modificări decât pe jumătate din muchii. (< fr. hémiédrie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink