harhatắu, harhatắi, (reg.) amant, ibovnic.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

harhatắŭ, V. hatalăŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

hatalắŭ m. (ung. háló-társ, tovarăș de dormit). Iron. Nandraș, handraleț. – Și halhatăŭ și harhatăŭ (Mold.). V. hojmalăŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink