HANGÉR, hangere (hangeruri), s. n. Pumnal mare, încovoiat. – Din tc. hancer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HANGÉR ~e n. Pumnal mare cu lama încovoiată. /<turc. hancer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HANGÉR s. (înv. și reg.) șiș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hangér s. n., pl. hangére
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hangér n., pl. e (turc. [d. pers.] hanğer, hančer, hanğar, de unde și ngr. handzárĭ, sîrb. bg. hanğar, pol. handziar, ung. handsár, sp. pg. [d. ar.] alfanje, sabie curbă. Cp. cu rus. kinžal, pumnal). Vechĭ. Pumnal curb întrebuințat de Turcĭ ș. a. – Și hangear, pl. ere, și hamger (Mold.). Și anger.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink