HANDBAL s. n. Joc sportiv de echipă, în care jucătorii, aruncând mingea cu mâna, încearcă să o introducă în poarta echipei adverse. – Din germ. Handball, fr., engl. hand-ball.

handbal sn [At: DL / Pl: ~uri / E: eg hand-ball, fr, ger Handball] Joc sportiv de echipă, în care jucătorii, aruncând mingea cu mâna, încearcă s-o introducă în poarta echipei adverse.

HANDBAL s. n. Joc sportiv de echipă, în care jucătorii, aruncând mingea cu mâna, încearcă s-o introducă în poarta echipei adverse. – Din germ. Handball, fr., engl. hand-ball.

HANDBAL s. n. (Sport) Joc de echipă în care jucătorii, aruncînd mingea cu mîna, încearcă s-o introducă în poarta echipei adverse. Turneul internațional de handbal organizat în cadrul întîlnirilor sportive ale Festivalului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2746.

HANDBAL s.n. Joc sportiv între două echipe de cîte unsprezece sau șapte jucători, în care se aruncă mingea cu mîna și se caută a o introduce în poarta echipei adverse. [Pron. și hend-bol. / < engl. hand-ball, cf. hand – mînă, ball – minge].

HANDBAL s. n. joc sportiv între echipe a câte 7 (sau 11) jucători, în care se aruncă mingea cu mâna, căutând a o introduce în poarta adversă. (< germ. Handball, fr., engl. handball)

HANDBAL n. Joc sportiv între două echipe constând în introducerea mingii cu mâna în poarta adversarului. [Sil. hand-bal] /<engl. hand-ball

handbal (desp. hand-bal) s. n.

handbal (hand-bal) s. n.

handbal s. n. (sil. mf. hand-)

handbal

HÁNDBAL (< fr.) s. n. Joc sportiv de echipă, cu șapte jucători (inițial cu 11), practicat pe un teren de 40/20 m, cu un balon, jucat numai cu mâinile, pe care fiecare dintre cele două echipe încearcă să-l introducă în poarta echipei adverse. H. a luat naștere în 1914, în Germania, dar oficial a fost recunoscut în 1921; în 1925 a avut loc prima întâlnire internațională (între Austria și Germania). Din 1936, h. a devenit sport olimpic. În România, h. a început să fie practicat din 1922, devenind unul dintre sporturile performante. Echipa națională feminină de h. în 11 a fost campioană mondială în 1956 și 1960, iar cea în șapte, în 1962; echipa națională masculină de h. în șapte a fost campioană mondială în 1961, 1964, 1970 și 1974.