5 intrări
47 de definiții
din care- explicative (24)
- morfologice (10)
- relaționale (2)
- etimologice (2)
- specializate (4)
- enciclopedice (2)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HAM2, hamuri, s. n. Ansamblu de curele (sau de frânghii) cu care se înhamă calul sau alte animale (de tracțiune) la un vehicul. ◊ Gură de ham = ham rudimentar format numai din curelele de la pieptul și gâtul calului și din cele două șleauri. ◊ Expr. A trage în (sau la) ham = a trăi o viață grea; a munci din greu. ♦ (Precedat de prepoziții) Tracțiune (cu cai). Are cai buni la ham. – Din magh. hám.
HAM2, hamuri, s. n. Ansamblu de curele (sau de frânghii) cu care se înhamă calul sau alte animale (de tracțiune) la un vehicul. ◊ Gură de ham = ham rudimentar format numai din curelele de la pieptul și gâtul calului și din cele două șleauri. ◊ Expr. A trage în (sau la) ham = a trăi o viață grea; a munci din greu. ♦ (Precedat de prepoziții) Tracțiune (cu cai). Are cai buni la ham. – Din magh. hám.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HAM1 interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui. – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAM1 interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui. – Onomatopee.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ham4 i [At: PAMFILE, J. II, ap. DA ms / E: fo] Onomatopee care imită lătratul câinelui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ham3 sn [At: PAMFILE, J. II, ap. DA ms / Pl: ~uri / E: ns cf han] Casă mare, nemobilată, nefolosită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ham1 sn [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 254/6 / Pl: ~uri, (înv) ~ure / E: mg srb ham] 1 Curele (uneori sfori groase) necesare pentru înhămarea animalului de tracțiune. 2 (Îe) A-și lua ~ul (și praștia) A-și asuma o răspundere. 3 (Îoc cal de călărie; îs) Cal de ~ Cal de tracțiune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ham2 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: ham1] 1 Bretele cu care se leagă copilul mic în spatele sau pe pieptul mamei. 2 (Olt) Împletitură de papură sau de cânepă în care se duce oala cu mâncare caldă la câmp.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HAM2, hamuri, s. n. (La pl. uneori cu aceeași valoare ca la sg.) Ansamblu format din curelele (sau frînghiile) necesare pentru a înhăma calul la un vehicul. Caii aveau hamuri negre. STANCU, D. 227. Un cal sur, uriaș, cu coastele proeminente și ochii întotdeauna umezi, căra această căruță – opintindu-se fără vlagă, în hamul cu zeci de petice. SAHIA, N. 65. Mergînd Duca-vv. într-o sanie cu doi cai... înhămați cu hamuri de tei, ocărît neîncetat de polonezii ce-l duceau, se opri puțin la Suceava. BĂLCESCU, O. I 186. ◊ Fig. Răbdăm poveri, răbdăm nevoi, Și ham de cai și jug de boi. COȘBUC, P. I 207. ◊ Gură de ham = ham primitiv, format numai din cureaua de pe piept și cea care se petrece după gîtul calului. ◊ Expr. A trage în ham = a trăi o viață grea, a o duce greu. ♦ (Precedat de prepoziții) Acțiunea calului de a trage vehiculele. Alese la o parte doi căluți pagi, care se împărecheau bine la umblet și erau cei mai buni la ham. SADOVEANU, B. 66. ◊ Cal de ham = (spre deosebire de cal de călărie) cal care trage la căruță sau la trăsură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAM1 interj. (De obicei repetat) Onomatopee care redă lătratul cîinelui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAM1 interj. (se folosește repetat pentru a reda lătratul câinelui). /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HAM2 ~uri n. Ansamblu de curele sau de frânghii cu ajutorul cărora se înhamă calul la un vehicul. ◊ A trage în ~ a munci din greu. A pune ~urile a înhăma. /<ung. hám
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ham! int. prin care se imită lătratul câinilor: ham! ham!
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ham m. al doilea fiu al lui Noe, ai cărui descendenți (ne spune Biblia) populară Africa.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ham n. (mai ales la pl. hamuri), toate curelele trebuincioase pentru înhămarea cailor, tacâm de cal: cal de ham, de trăsură, în opozițiune cu cal de șea, sau de călărie. [Ung. HÁM].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) ham interj. V. ham-ham.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) ham n., pl. urĭ (ung. hám, ham [d. vgerm. hamo, căpăstru], de unde și sîrb. ham, rut. hamy, hamurĭ). Toate curelele care se pun pe calu de căruță. Cal de ham, cal de căruță, de trăsură (în opoz. cu cal de călărie).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HM interj. Cuvânt care exprimă neîncredere, rezervă, nemulțumire. – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HM interj. Cuvânt care exprimă neîncredere, rezervă, nemulțumire. – Onomatopee.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hâm i vz hm
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hm! i [At: ALECSANDRI, T. 226 / V: hâm, hum / E. fo] (Are) Cuvânt care exprimă: 1 Neîncredere. 2 Rezervă. 3 Nemulțumire. 4 Surpriză. 5 Îngândurare. 6 Nehotărâre.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hum1 i vz hm
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HÎM interj. v. hm.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HM interj. (Uneori repetat) Exclamație care exprimă rezervă, contrarietate, nemulțumire, îndoială, neîncredere și bănuială. Numai cîte un «hm» scotea din cînd în cînd și, bătînd la spate tabacherea cu palma întreagă, o deschidea. HOGAȘ, DR. II 108. Hm, hm! zise ea suspinînd și dînd din cap; mă-ta nu vrea să te crească, ci să te prăpădească! SBIERA, P. 29. (Scris și: hîm) Hîm, hîm! Aici miroase a carne de om! ISPIRESCU, L. 86. – Scris și: hîm.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HM interj. (se folosește pentru a exprima îndoială, neîncredere, nemulțumire, ironie etc.). /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hăm! int. exprimă o îndoială sau neîncredere: ce poftesc?... hăm! AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hám-hám, interj. care arată lătratu (hămăitu) cîneluĭ. V. haŭ-haŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!ham1/ham-ham/ham, ham/ham! ham! interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
ham2 s. n., pl. hamuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ham1/ham-ham interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ham2 s. n., pl. hamuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ham s. n., pl. hamuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ham/ham-ham interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ham-ham/ham, ham/ham! ham! v. ham1 corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hm interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hm interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ham-ham v. ham1
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hm interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HAM interj. (reg.) țah!
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HAM interj. (reg.) țah!
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ham (hamuri), s. n. – Ansamblu de curele cu care se înhamă calul. Mag. hám (Miklosich, Fremdw., 92; Lambrior 375; Cihac, II, 504; Berneker 383; DAR; Gáldi, Dict., 92), cf. sb., ceh. ham, pol., rut. hamy. Cuvîntul mag. provine din v. germ. chamo, cf. it. camo, sp. camal. – Der. hămurar, s. m. (persoană care face hamuri); hămurărie, s. f. (șelărie); înhăma, vb. (a prinde la, a uni, a împerechea; refl., a se mulțumi cu o muncă istovitoare); înhămătură, s. f. (atelaj, prindere; apăsare, durere în piept); deshăma, vb. (a desface, a dezlega); hamut, s. n. (parte a hamului), din bg. hamut sau rus. chomut.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ham interj. – Exprimă lătratul cîinelui. – Mr. ham. Creație spontană, cf. fr. (Cotes-du-Nord) „hamer” „a lătra” (Șeineanu, Chien, 113). – Der. hămăi, vb. (a lătra); hămăială, s. f. (lătrat); hămăit, s. f. (lătrat); hămui, vb. (a lătra).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ham1, s.n. (reg., înv.) coș de papură împletită în care se ducea mâncarea la câmp.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ham2, s.n. (reg., înv.) casă mare, goală, nelocuită.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ham, hamuri, s.n. – Ansamblu de curele cu care se înhamă calul: „Da’ cine știe câte tilegi și căruță o spart, câte hamuri și funii o rupt...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 241). – Din magh. hám (Șăineanu; Miklosich, Cihac, Berneker, DA, Galdi, cf. DER; DEX, MDA) < vgerm. chamo „căpăstru”, cf. it. camo, sp. camal (Scriban, DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Ham, al doilea fiu al lui Noe, tatăl lui Canaan, din care, potrivit genealogiei biblice, descind amoriții, canaanenii, etiopienii și alții (Fac. 10, 6-20). „Țara lui Ham” este considerată ca fiind Egiptul (Ps. 77, 56).
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HAM subst. 1. Hăma (Mar). 2. Hămug (16 B V 107). 3. Hamură, A. (Sd XI 77) din pl. hamuri.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ham, hamuri s. n. sutien.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a fi mâncat ca alba de ham expr. (pop.) a fi trecut prin multe, a fi experimentat / versat.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a ține în ham expr. a avea (pe cineva) la mână, a șantaja (pe cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ham, hamurisubstantiv neutru
- 1. Ansamblu de curele (sau de frânghii) cu care se înhamă calul sau alte animale (de tracțiune) la un vehicul. DEX '09 DLRLC NODEX
- Caii aveau hamuri negre. STANCU, D. 227. DLRLC
- Un cal sur, uriaș, cu coastele proeminente și ochii întotdeauna umezi, căra această căruță – opintindu-se fără vlagă, în hamul cu zeci de petice. SAHIA, N. 65. DLRLC
- Mergînd Duca-vv. într-o sanie cu doi cai... înhămați cu hamuri de tei, ocărît neîncetat de polonezii ce-l duceau, se opri puțin la Suceava. BĂLCESCU, O. I 186. DLRLC
- Răbdăm poveri, răbdăm nevoi, Și ham de cai și jug de boi. COȘBUC, P. I 207. DLRLC
- 1.1. Gură de ham = ham rudimentar format numai din curelele de la pieptul și gâtul calului și din cele două șleauri. DEX '09 DLRLC
- 1.2. (Precedat de prepoziții) Acțiunea calului de a trage vehiculele. DEX '09 DLRLCsinonime: tracțiune
- Are cai buni la ham. DEX '09
- Alese la o parte doi căluți pagi, care se împărecheau bine la umblet și erau cei mai buni la ham. SADOVEANU, B. 66. DLRLC
- 1.2.1. Cal de ham = (spre deosebire de cal de călărie) cal care trage la căruță sau la trăsură. DLRLC
-
- A trage în (sau la) ham = a trăi o viață grea; a munci din greu. DEX '09 DLRLC NODEX
- A pune hamurile = înhăma. NODEXsinonime: înhăma
-
etimologie:
- hám DEX '09 NODEX
haminterjecție
- 1. Cuvânt care imită lătratul câinelui. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: țah-țah
etimologie:
- DEX '09 DEX '98 NODEX
hminterjecție
- 1. Cuvânt care exprimă neîncredere, rezervă, nemulțumire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Numai cîte un «hm» scotea din cînd în cînd și, bătînd la spate tabacherea cu palma întreagă, o deschidea. HOGAȘ, DR. II 108. DLRLC
- Hm, hm! zise ea suspinînd și dînd din cap; mă-ta nu vrea să te crească, ci să te prăpădească! SBIERA, P. 29. DLRLC
- Hîm, hîm! Aici miroase a carne de om! ISPIRESCU, L. 86. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09