HALOFÍTĂ, halofite, s. f., adj.f. (Plantă) adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate. – Din fr. halophyte.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HALOFÍTĂ adj., s.f. (Plantă) care crește pe solurile bogate în săruri; (la pl.) nume generic dat acestor plante. [Pl. -te. / < fr. halophyte, cf. gr. hals – sare, phyton – plantă].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HALOFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește pe solurile bogate în săruri. (< fr. halophyte)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
halofítă s. f., pl. halofíte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HALOFÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre plante) Care crește pe soluri sărate. /<fr. halophyte
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HALOFÍTĂ (‹ fr. {i}; {s} gr. hal- „sare” + phyton „plantă”) s. f., adj. (Plantă) adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate (ex. gărdurarița, sica).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink