hajmandău, hajmandăi, s.m. (reg.) băiat mare și voinic; găligan, gligan.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

hajmandắŭ, V. hojmalăŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

hojmalắŭ m. (d. hojma, adică „mereŭ, lung mereŭ, lungan”, cu suf. -lăŭ). Est. Iron. Lungan, găligan, zaplan,măgădăŭ, vlăjgan, tînăr înalt și zdravăn. – În Trans. hajmandăŭ. V. huțupan.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink