HAIZÁȘ, haizașe, s. n. (Reg.) 1. Loc înclinat pe care se dau la vale lemnele din pădure. 2. Acoperișul caselor sau al șurilor. – Magh. hajzás.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HAIZÁȘ s. v. acoperământ, acoperiș, înveliș, învelitoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

haĭzáș n., pl. e și urĭ (din heĭzaș [Trans.], d. ung. héjazás, acoperire, d. héjazni, a acoperi). Suc. Acoperiș: după ce a clădit scheletu de lemn pe temelie și după ce s´a așezat haĭzașu... (Sadov. VR. 1911, 3, 385).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink