HAGIOLOGÍE s. f. Hagiografie. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. hagiologie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HAGIOLOGÍE f. v. HAGIOGRAFIE. /<fr. hagiologie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HAGIOLOGÍE s.f. Hagiografie. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. hagiologie, cf. gr. hagios – sacru, logos – știință].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HAGIOLOGÍE s. f. ansamblu de scrieri care tratează despre sfinți sau despre lucruri sfinte. (< fr. hagiologie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

hagiologíe s. f. (sil. -gi-o-), art. hagiología, g.-d. hagiologíi, art. hagiologíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink