HÁȘMĂ, hașme, s. f. Plantă erbacee cu bulb, cu frunze cilindrice și cu flori albe, roz sau albastre, care se prezintă în inflorescențe sferice (Allium ascalonicum). – Din magh. hagyma „ceapă”.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HAȘMĂ ~e f. Specie de ceapă măruntă, cultivată mai mult pentru foi. /<ung. hagyma
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HÁȘMĂ s. v. praz.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
háșmă (háșme), s. f. – Plantă erbacee cu bulb. – Var. (h)aj(i)mă, (h)agimă. Mag. hagyma „ceapă” (Cihac, II, 504), cf. ațmațuchi.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
háșmă s. f., g.-d. art. háșmei; pl. háșme
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
háșmă și hágimă f., pl. e (ung. hagyma, ceapă. V. hașmacĭucă). Mold. Arpagic. Un fel de ceapă care face cățeĭ ca usturoiu. Trans. hajmă (la Panțu și hasmă), pur. – Și hágĭumă (Tut.). Cp. cu cîrcĭumă, crîșmă. V. orceag.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HAȘMĂ s.f. Plantă erbacee comestibilă, cu frunze cilindrice, asemănătoare cu ceapa, dar cu bulbul constituit din mai mulți căței asemănători cu niște cepe mici deformate, cu gust și miros de usturoi. Este specifică bucătăriei franceze, fiind numită și ceapă-franțuzească sau eșalot; fr. echalote; germ. Schalotte, engl. shallot (Allium ascalonicum)
Sursa: DGE
(2003)
|
Adăugată de
gal
| Semnalează o greșeală
| Permalink