HĂRSIT, -Ă adj. v. hârsit.

hărsit, ~ă a vz hârșit

HĂRSIT, -Ă adj. V. hârsit.

HĂRSIT, -Ă adj. v. hîrsit.

arsât, ~ă a vz hârsit

arsit, ~ă a vz hârsit

hărăsit, ~ă a vz hârsit

hârsit², ~ă a [At: LB / V: arsât, hărăs~ / Pl: ~iți, ~e / E: hârsi] (Reg) 1 Lacom de câștig. 2 Avar. 3 (Pex) Neomenos. 4 Sărac lipit pământului. 5 Pierit de foame. 6 Uzat. 7 Murdar.

hârsit¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: hârsî] (Reg) 1 Hârsire (1). 2 Zgârcenie. 3 Hârsire (3).

hârșâit², ~ă a [At: CREANGĂ, P. 60 / V: ~rjâ~, ~șcâ~, ~șii~, ~șit / Pl: ~iți, ~e / E: hârșâi] 1 Frecat². 2 Zgâriat². 3 Uzat². 4 Tocit². 5 Obosit². 6 Sleit². 7 Deprins cu greutățile vieții.

hârșcâit², ~ă a vz hârșâit²

hârșiit², ~ă a vz hârșâit²

hârșit, ~ă a vz hârșâit²

HÎRSIT, -Ă, hîrsiți, -te, adj. (Mold.; și în forma hărsit) Zgîrcit, avar; rău, neînțelegător. Hărsita de mătușa nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului. CREANGĂ, A. 49. – Variantă: hărsit, -ă adj.

HÎRȘÎIT², -Ă, hîrșîiți, -te, adj. (Despre lucruri) Frecat, zgîriat.

HÎRȘÎIT², -Ă, hîrșîiți, -te, adj. (Despre lucruri) Frecat, zgîriat. – V. hîrșîi.

hârsit a. Mold. 1. cumplit; hârsita de mătușă nu mă slăbia din fugă CR.; 2. Munt. deprins cu nevoile. [V. hărșì].

hîrșít, -ă adj. Fam. Cumplit, zgîrcit: o hîrșită de babă. Chinuit, deprins cu nevoile: om hîrșit, vĭață hîrșită.

HÂRSIT s., adj. v. avar, calic, zgârcit.

hîrsit s., adj. v. AVAR. CALIC. ZGÎRCIT.

hârsit, hârsită, hârsiți, hârsite, adj. (reg.) avid de bani, lacom de câștig, cărpănos, zgârcit, avar. 2. trecut prin necazuri și nevoi, deprins cu răul și neajunsurile; călit. 3. istovit, stâlcit, uzat.