HĂRNICÚȚ, -Ă, hărnicuți, -e, adj. Diminutiv al lui harnic; hărnicel. – Harnic + suf. -uț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

hărnicúț adj. m., pl. hărnicúți; f. sg. hărnicúță, pl. hărnicúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink