HĂIS interj. Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga. ◊ Loc. adj. Din (sau de) hăis(a) = (despre o vită înjugată) din stânga. ◊ Expr. (Adverbial sau substantivat) A face hăis(a) = a cârmi la stânga. A trage (sau a fi) unul la hăis și celălalt la cea sau a zice unul hăis și celălalt cea, se spune despre doi oameni care nu se înțeleg. A trage hăis(a) = a nu fi de acord cu alții. [Var.: hăisa interj.] – Cf. scr. ais.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HĂIS interj. (se folosește pentru a îndemna boii înjugați spre stânga). [Monosilabic; în expresii și hăisa] /cf. sb. ais
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hăis interj. /(mai ales în expr.) hăisa
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hăĭs, strigăt adresat bouluĭ din dreapta ca s´apuce la stînga. (Cp. cu ung. hajsz, sas. hoits, sîrb. aĭs, fr. huhau. V. cea, hart.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink