HĂIMĂNÍ, hăimănesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla haimana, a hoinări. – Din haimana.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A HĂIMĂNÍ ~ésc intranz. rar 1) A fi haimana; a avea existență de haimana; a hoinări; a vagabonda. 2) fam. A umbla mult și fără rost (ca o haimana); a hoinări; a vagabonda; a rătăci. /Din haimana
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HĂIMĂNÍ vb. v. hoinări, vagabonda.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hăimăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hăimănésc, imperf. 3 sg. hăimăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. hăimăneáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink