2 definiții pentru hăcuitor

Explicative DEX

hăcuitor n. cuțit mare de hăcuit.

Regionalisme / arhaisme

hăcuitor, hăcuitoare, s.n. (reg.) cuțit mare pentru a hăcui (a tăia mărunt) carnea.

Intrare: hăcuitor
hăcuitor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hăcuitor
  • hăcuitorul
  • hăcuitoru‑
plural
  • hăcuitoare
  • hăcuitoarele
genitiv-dativ singular
  • hăcuitor
  • hăcuitorului
plural
  • hăcuitoare
  • hăcuitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)