2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- specializate (1)
- enciclopedice (5)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ĂSTA, ASTA, ăștia, astea, pron. dem., adj. dem. (postpus) (Pop. și fam.) Acesta, aceasta. ◊ Loc. adv. Pentru asta = de aceea. ◊ Loc. adv. Cu toate astea = totuși. [Gen.-dat. sg.: ăstuia, ăsteia și asteia; gen.-dat. pl.: ăstora] – Lat. istum, ista.
ĂSTA, ASTA, ăștia, astea, pron. dem., adj. dem. (postpus) (Pop. și fam.) Acesta, aceasta. ◊ Loc. adv. Pentru asta = de aceea. ◊ Loc. adv. Cu toate astea = totuși. [Gen.-dat. sg.: ăstuia, ăsteia și asteia; gen.-dat. pl.: ăstora] – Lat. istum, ista.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
ast, astă pd, ad vz ăsta corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hăst, hastă pd, ad vz ăsta
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hăstra pd vz ăsta
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
iaste2 pd, ad vz ăsta
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iest2, iastă pd, ad vz ăsta corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
❍AESTA pron. adj. dem. m. (pl. aeștia; gen.-dat. sg. aestuia, pl. aestora; – f. AIASTA (pl. aestea; gen.-dat. sg. aeștia, pl. aestora) = ĂSTA, ĂSTA.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ĂST (pl. ăști, gen.-dat. sg. ăstui, pl. ăstor); – ASTĂ (pl. aste; gen.-dat. sg. astei, pl. astor) I. adj. dem. întrebuințat mai mult în vorbirea familiară 1 = ACEST, ACEASTĂ ¶ 2 În legătură cu expresiuni de timp formează loc. adv. ca: ăst an, (de) astă dată, astă seară, astă noapte ¶ 3 Pe lîngă numele de anotimpuri, are înțelesul de trecut, precedent: astă iamă, astă vară, etc. II. ĂSTA (pl. ăștia; gen.-dat. sg. ăstuia, pl. ăstora); – 'ASTA (pl. astea; gen.-dat. sg. asteia, pl. astora) adj. și pron. dem. întrebuințat mai mult în vorbirea familiară ¶ 1 = ACESTA, ACEASTA ¶ 2 ASTA (pl. astea), întrebuințat în înțeles general: asta-i asta, acesta-i lucrul de căpetenie, acum vine partea mai grea; ei, asta e! se zice cuiva care întreabă sau face ceva nepotrivit; ba asta, ba ceea, ba una, ba alta; una ca asta, așa ceva [lat. ĭste].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ĂSTA2, ASTA, ăștia, astea, pron. dem. (În vorbirea obișnuită și familiară) 1. (Referindu-se la cineva sau ceva din apropiere sau despre care s-a vorbit înainte) Acesta, aceasta. Uf! Ce anost! Cine-i ăsta? într-un colț se întreabă două. VLAHUȚĂ, O. A. 77. Cu ăsta, cum văz eu, nu merge ca, de! cu fitecine; ia mai bine să ma iau eu cu politică pe lîngă el, să mi-l fac cumătru. CARAGIALE, O. I. 91. Ei, dragul tatii, așa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de cîini nu mă tem? – Ce fel de vorbă-i asta, tată? – zise fiu-său rușinat. CREANGĂ, P. 188. ◊ (Cu nuanță de dispreț) Cu ăstia o s-avem o dată și-o dată o răfuială! DEȘLIU, G. 10. ◊ (Cu nuanță peiorativă sau glumeață) De aștia mi-ai fost? ♦ (Cu formă feminină și sens neutru) Ce-ași discutat voi între voi, asta vreau să aflu. SAHIA, N. 78. Lasă astea acum. ISPIRESCU, L. 37. Năframa ta cea nouă Era ruptă, bade-n două. – Asta, mîndro, nu-i așa; Nu-i ruptă năframa mea, Ci-i ruptă inima ta! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 256. Din asta i s-a tras, asta a fost pricina care i-a adus o neplăcere, o suferință etc. ◊ Loc. adv. Cu toate astea = cu toate acestea, totuși. Pentru asta = de aceea. Cum se poate... să stea omul trei zile la poarta mea...? Pentru asta vă plătesc eu simbrie? Pentru asta vă am eu la mine pe procopseală? ISPIRESCU, L. 44. Cu asta = în acest mod, fel. Cu asta am vrut să-mi răstorc cele trei lovituri. Vorba ceea: una pentru alta. CREANGĂ, P. 196. ◊ Expr. Asta e! sau asta-i! = a) iată care e cauza! asta e pricina! Tu ești copilă, asta e... EMINESCU, O. I. 176; b) ce se potrivește! Asta-i asta! = iată lucru de căpetenie! acesta este momentul hotărîtor! acu-i acu! v. acu. Asta-i asta! Din ceaslov și psaltire... să treci la gramatică, și încă ce gramatică! CREANGĂ, A. 87. Ce-i asta (de...)? = ce înseamnă lucrul ăsta? cum de face (că...)? cum se explică? Ce-i asta de ai întîrziat atîta? ▭ Dar ce-i asta, codru des?... Vara verde și frumos. Iarna putrezești pe jos! JARNÍK-BÎRSEANU. D. 224 Asta e! sau asta-i! = așa e! Asta-i știut! (sau știută) = este lucru bine cunoscut. Asta-i încă una! sau asta încă-i una! v. unul. 2. (Cu formă feminină și sens neutru, urmînd după o descriere, o constatare, o afirmare etc. și rezumînd cele spuse mai înainte) Așa ceva. Să umblați numai așa, frunza frăsinelului, toată viața voastră și să vă lăudați că sînteți feciori de crai, asta nu miroase a nas de om. CREANGĂ, P. 188. Expr. Una ca asta = un astfel de lucru, așa ceva. Se poate una ca asta? a întrebat tata cu mirare. SADOVEANU, N. F. 16. Nu putea crede el una ca asta. ISPIRESCU, L. 20. Să cuget eu, om bătrîn, la una ca asta! CREANGĂ, P. 83. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. ăstuia, ăsteia și gen.-dat. pl. ăstora.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ĂSTA2, ASTA, ăștia, astea, pron. dem. 1. Acesta, aceasta. ◊ (Cu formă feminină și sens neutru) Lasă astea acum! (ISPIRESCU). ◊ Loc. adv. Cu toate astea = totuși. Pentru asta = de aceea. Cu asta = în acest mod. ◊ Expr. Asta e! sau asta-i! = a) iată care e cauza! b) ce-are a face, nu se poate! c) așa e! Asta-i asta! = acesta este momentul hotărîtor! Ce-i asta (de...)? = ce înseamnă lucrul acesta? cum se explică? Asta-i știut (sau știută) = este lucru bine cunoscut. 2. Așa ceva, un astfel de lucru. [Gen.-dat. sg.: ăstuia, ăsteia și asteia, gen.-dat. pl.: ăstora] – Lat. istum, ista.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
HAST(I)- elem. „lance, suliță”. (< fr. hast/i/-, cf. lat. hasta)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
aíst, aĭástă pron., pl. aiștĭ, aĭeste (ca și ăsta, ista) Est. Aceasta, acesta. Aista, aĭasta se zice cînd e singur saŭ după subst.: aista-i, omu aista, femeĭa aĭasta maĭ ob. omu ista, femeĭa asta.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
astáŭ, astătút, a astá v. intr. (lat. astare. V. staŭ). L. V. (numaĭ la Dos.). Staŭ, apar, mă prezent. Asist. V. tr. Aduc la înfățișare – Astătînd, maĭ rar astînd.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
asta v. ăsta
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
asta v. ăsta
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
+asta (de ~)/ (în tempo rapid) de-asta loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
ăsta (fam.) pr. m., adj. pr. postpus m., g.-d. ăstuia, pl. ăștia (desp. -tia); f. asta (și cu valoare n.: Asta e sigur.), g.-d. ăsteia, pl. astea, g.-d. pl. m. și f. ăstora (omul ăsta)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ăsta (fam.) pr. m., adj. pr. postpus m. (omul ăsta), g.-d. ăstuia, p. ăștia (-tia); f. asta (și n.: asta înseamnă că e bine), g.-d. ăsteia, pl. astea, g.-d. pl. m. și f. ăstora
- sursa: DOOM 2 (2005)
- acțiuni
ăsta pr. m., adj. m. (postpus), g.-d. ăstuia pl. ăștia (sil. -tia/-ti-a); f. sg. asta, g.-d. asteia/ăsteia, pl. astea, g.-d. m. și f. ăstora
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ĂSTA pron. v. acesta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ăsta pron. v. ACESTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
HASTI- „suliță, lance”. ◊ L. hasta „lance” > fr. hasti-, engl. id. > rom. hasti-. □ ~form (v. -form), adj., în formă de lance sau de suliță.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
HOC CAVERAT MENS PROVIDA REGULI (lat.) mintea prevăzătoare a lui Regulus s-a gândit la asta – Horațiu, „Ode,” III, 5, 13. Elogiu adus clarviziunii senatorului Regulus, care a salvat astfel Senatul de la luarea unei hotărâri ce ar fi primejduit într-un viitor mai îndepărtat însăși existența statului roman.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOC ERAT IN VOTIS (lat.) asta îmi era dorința – Horațiu, „Satirae”, II, 6, 1. Sentiment de satisfacție deplină la îndeplinirea unei mari dorințe.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOC VOLO, SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau, așa poruncesc; voința mea să țină loc de rațiune – Iuvenal, „Satirae”, VI, 223. Expresie a unei încăpățânări arbitrare.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Hoc erat in votis! (lat. „Aceasta mi-era dorința!) – Expresie a lui Horațiu din Satire (cartea a II-a, satira 6, versul 1). Păstrîndu-și întocmai sensul dat de autorul ei, se citează cînd e vorba de o dorință deplin realizată. ”Apartamentul său fusese ținta rîvnei sale și al său hoc erat in votis vreme de doisprezece ani" (Balzac, în Vicarul din Tours). LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Hoc volo, sic iubeo! (lat. „Asta vreau, așa poruncesc!”) – E începutul versului 223 din satiraa VI-a a lui Iuvenal. El pune aceste cuvinte în gura unei femei care spune în continuare: „sit pro ratione voluntas” (voința mea ține loc de orice altă rațiune). E vorba de o femeie dictatoare care nu vrea să știe de nimeni și de nimic în afară de bunul ei plac. De aceea expresia servește pentru a exprima o voință arbitrară. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
și cu asta, basta! expr. am terminat!, gata!
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P25) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
ăsta, astapronume, adjectiv pronominal
- 1. Acesta. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: acesta
- Uf! Ce anost! Cine-i ăsta? într-un colț se întreabă două. VLAHUȚĂ, O. A. 77. DLRLC
- Cu ăsta, cum văz eu, nu merge ca, de! cu fitecine; ia mai bine să ma iau eu cu politică pe lîngă el, să mi-l fac cumătru. CARAGIALE, O. I. 91. DLRLC
- Ei, dragul tatii, așa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de cîini nu mă tem? – Ce fel de vorbă-i asta, tată? zise fiu-său rușinat. CREANGĂ, P. 188. DLRLC
- Sînt copilul unui neam sărac, Bieți romîni ce scormonesc pămîntul, Unde-și au părinții lor mormîntul. Tare-mi este neamul ăsta drag. BENIUC, V, 10. DLRLC
- Ion ăsta era o fire închisă. AGÎRBICEANU, S.P. 14. DLRLC
- Tot ochii ăștia amîndoi, Așa frumoși, așa senini, Să mi-i aduci tu înapoi – Să nu-i uiți dragă, prin străini. IOSIF, V. 52. DLRLC
- Cărarea asta o știa. COȘBUC, P. I 232. DLRLC
- Vrei mărul ăsta sau pe celălalt? DLRLC
- Ziua asta. Vara asta. DLRLC
- Oare n-om păți ceva în noaptea asta? CREANGĂ, P. 130. DLRLC
- (Cu nuanță de dispreț) Cu ăstia o s-avem o dată și-o dată o răfuială! DEȘLIU, G. 10. DLRLC
- (Cu nuanță peiorativă sau glumeață) De ăștia mi-ai fost? DLRLC
- 1.1. Cu formă feminină și sens neutru: DLRLC
- Ce-ați discutat voi între voi, asta vreau să aflu. SAHIA, N. 78. DLRLC
- Lasă astea acum. ISPIRESCU, L. 37. DLRLC
- Năframa ta cea nouă Era ruptă, bade-n două. – Asta, mîndro, nu-i așa; Nu-i ruptă năframa mea, Ci-i ruptă inima ta! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 256. DLRLC
- 1.1.1. Din asta i s-a tras, asta a fost pricina care i-a adus o neplăcere, o suferință etc. DLRLC
-
- Pentru asta = de aceea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cum se poate... să stea omul trei zile la poarta mea...? Pentru asta vă plătesc eu simbrie? Pentru asta vă am eu la mine pe procopseală? ISPIRESCU, L. 44. DLRLC
-
- Cu toate astea = totuși. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: totuși
- Cu asta = în acest mod, fel. DLRLCsinonime: totuși
- Cu asta am vrut să-mi răstorc cele trei lovituri. Vorba ceea: una pentru alta. CREANGĂ, P. 196. DLRLC
-
- Asta e! sau asta-i! = iată care e cauza! asta e pricina! DLRLC
- Tu ești copilă, asta e... EMINESCU, O. I. 176. DLRLC
-
- Asta e! sau asta-i! = ce se potrivește! DLRLC
- Asta-i asta! = iată lucru de căpetenie! acesta este momentul hotărâtor! acu-i acu! DLRLC
- Asta-i asta! Din ceaslov și psaltire... să treci la gramatică, și încă ce gramatică! CREANGĂ, A. 87. DLRLC
-
- Ce-i asta (de...)? = ce înseamnă lucrul ăsta? cum se face (că...)? cum se explică? DLRLC
- Ce-i asta de ai întârziat atâta? DLRLC
- Dar ce-i asta, codru des?... Vara verde și frumos. Iarna putrezești pe jos! JARNÍK-BÎRSEANU. D. 224. DLRLC
-
- Asta e! sau asta-i! = așa e! DLRLC
- Asta-i știut! (sau știută) = este lucru bine cunoscut. DLRLC
-
- 2. (Cu formă feminină și sens neutru, urmând după o descriere, o constatare, o afirmare etc. și rezumând cele spuse mai înainte) Așa ceva. DLRLC
- Să umblați numai așa, frunza frăsinelului, toată viața voastră și să vă lăudați că sînteți feciori de crai, asta nu miroase a nas de om. CREANGĂ, P. 188. DLRLC
- Una ca asta = un astfel de lucru, așa ceva. DLRLC
- Se poate una ca asta? a întrebat tata cu mirare. SADOVEANU, N. F. 16. DLRLC
- Nu putea crede el una ca asta. ISPIRESCU, L. 20. DLRLC
- Să cuget eu, om bătrîn, la una ca asta! CREANGĂ, P. 83. DLRLC
-
-
etimologie:
- istum, ista DEX '09 DEX '98
hastielement de compunere, prefix
- 1. Element de compunere cu semnificația „lance, suliță”. MDN '00
etimologie:
- hast(i)- MDN '00