HÂZÉNIE, hâzenii, s. f. (Pop.) Hâdoșenie; (concr.) persoană hâdă. – Hâd + suf. -enie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HÂZÉNIE ~ i f. pop. 1) Cartacter hâd; sluțenie; urâțenie. 2) Ființă hâdă. /hâd + suf. ~enie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HÂZÉNIE s. v. diformitate, hâdoșenie, monstru, monstruozitate, poceală, pocitanie, pocitură, schimonositură, sluțenie, sluțitură, urâciune, urâțenie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hâzénie s. f. (sil. -ni-e), art. hâzénia (sil. -ni-a), g.-d. art. hâzéniei; pl. hâzénii, art. hâzéniile (sil. -ni-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hîzénie f. (d. hîd). Nord. Uricĭune oribilă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink