HÂRLÉȚ, hârlețe, s. n. (Reg.) Cazma. ♦ Lopată. – Din sl. rylĩcĩ.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HÂRLÉȚ ~e n. Unealtă formată dintr-o placă de fier rotunjită și ascuțită la capătul de jos, fixată pe o coadă de lemn și folosită la săpat. /<sl. rylici
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HÂRLÉȚ s. v. cazma.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hârléț, hârléțe, s.n. (reg.) 1. cazma, așău. 2. lopată. 3. tăietură în formă de unghi drept la urechea oilor; bărburătură.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

hârléț s. n., pl. hârléțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hîrléț (hârléțe), s. m. – Cazma. – Var. hîrlez, (Trans.) ruleț. Sl. rylicĭ, rylecŭ (Miklosich, Lexicon, 810; Cihac, II, 138; Conev 93; Iordan, Dift., 146).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

hîrléț n., pl. e (vsl. rylĭcĭ, a. î., d. rylo, rît, ryti, a rîma, a săpa; rus. ryléc, pol. rylec, a. î.). Est. Lopată de fer [!] de săpat pămîntu împingînd cu talpa pe ĭa [!] (numită și hîrlez în Cov., de unde poate și numele satuluĭ Virlez, și cazma în sud și´n nord). Munt. est săpăligă. V. arșăŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink